Verbul – Modul indicativ

Indicativul este un mod verbal personal și predicativ care prezintă o acțiune sau o stare.

Un verb la modul indicativ este flexibil în funcție de timpul verbal, persoană și număr. Pentru a nu încărca articolul cu niște lucruri banale, voi prezenta doar timpurile verbale ale modului indicativ, urmând ca exemplele să aibă persoane și numere diferite.

1) Prezent – acțiunea se desfășoară în momentul vorbirii
Ex: El lucrează.

2) Imperfect – acțiunea s-a desfășurat în trecut, dar poate fi neterminată
Ex: Eu învățam când tu ai venit.

3) Perfectul simplu – acțiunea s-a desfășurat în trecut și s-a terminat de curând
Ex: Tu lucrași mult la proiect.
Perfectul simplu se folosește îndeosebi în Oltenia (poate chiar în exces). Uneori acest timp verbal corespunde situației în care este folosit, dar alteori se pretează utilizarea perfectului compus.

4) Perfectul compus – acțiunea s-a desfășurat în trecut și s-a terminat
Ex: Voi ați învățat ieri

5) Mai mult ca perfectul – acțiunea s-a desfășurat în trecut și s-a terminat înaintea altei acțiuni din trecut
Ex: Ei terminaseră proiectul înainte să ajungi tu

6) Viitor – acțiunea se va desfășura în viitor (după momentul vorbirii)
Ex: Ea va prezenta referatul.
Ex: Ea o să prezinte referatul. (viitor popular I)
Ex: Ea are să prezinte referatul (viitor popular II – format cu verbul auxiliar “a avea”)
Ex: Ea a prezenta referatul (viitor popular III – format cu verbul auxiliar “a vrea”)

7) Viitor anterior – acțiunea se va desfășura în viitor și se va termina înaintea altei acțiuni viitoare
Ex: Tu vei fi plecat de mult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Optionally add an image (JPEG only)